Conform unui articol de pe searchenginejournal.com, WordPress 5.8 vine cu update-uri care au ca scop imbunatatirea vitezei site-urilor. Unul dintre acestea este suportul nativ pentru imagini de tip WebP, motiv pentru care, in continuare, vom vorbi despre ce este WebP si cum poate acest format de imagine sa imbunatateasca viteza unui site.

WebP este un format pentru imagini creat cu scopul de a reduce marimea acestora pentru a face paginile sa se incarce mai rapid. Cu toate acestea, calitatea imaginii ramane aceeasi cu cea a unui JPEG comprimat, dar ocupa cu pana la 30% mai putin spatiu decat imaginea originala.

Daca se doreste comprimarea unei imagini WebP peste standard, dimensiunea acesteia poate fi redusa cu peste 45% fata de un JPEG comprimat. Acest lucru va afecta insa calitatea acesteia.

Avantajele imaginilor WebP

• Au dimensiuni reduse si ajuta paginile sa se incarce mai repede, deci indirect ajuta si scorul de Core Web Vitals despre care am scris in alt articol.
• Suporta imagini transparente, ceea ce inseamna ca WebP nu este doar un format care concureaza cu JPEG, ci si cu PNG.
• Timp de incarcare redus. Desi exista o corelatie intre dimensiunea imaginii si viteza cu care aceasta se incarca, din punct de vedere tehnic, se adauga si un timp pentru decodarea si incarcarea acesteia de catre browser. Astfel, se pare ca WebP necesita mai putin timp de decodare, rezultatul fiind incarcarea mai rapida decat in cazul unui JPEG sau PNG de aceeasi dimensiune.

WebP – de la aparitie la standard pe internet

WebP a fost creat de Google in anul 2010, dar rata de adoptie a acestui nou format a fost foarte scazuta, fiind nevoie de 11 ani pentru ca WordPress, una dintre cele mai mari platforme de blogging din lume, sa adopte WebP ca format nativ in galeria de imagini.

Pana in prezent, WordPress putea afisa imagini de tip WebP in interiorul articolelor doar cu ajutorul altor pluginuri si acest lucru ingreuna procesul de optimizare.

Putem spune ca WebP devine din ce in ce mai popular si datorita ultimelor update-uri de algoritm Google care pun accentul pe viteza site-urilor si pe experienta pe care o au vizitatorii atunci cand citesc un articol.

Suportul oferit de WordPress imaginilor de tip WebP va accelera rata de adoptie a acestora, dar va ajuta proprietarii de site-uri sa obtina scoruri mai bune in Google Page Experience, fapt ce va influenta, intr-o anumita masura, si locul pe care site-ul il ocupa in SERP (search engine result pages).

Publicitatea nativa (Native Advertising in engleza) este o tehnica moderna de marketing prin care se creeaza mesaje de promovare care se integreaza cu planul editorial al platformei pe care este publicat. Aceasta poate lua diferite forme: video, text, interviu, audio etc.

Search Ads este un tip de promovare nativa deoarece raspunde unui interes de cautare specific. Daca utilizatorul cauta servicii SEO, acesta va primi reclame ce fac referire la astfel de servicii. Prin urmare, rezultatele platite se integreaza cu restul continutului din SERP.

Comparatoarele de preturi fac si ele parte din categoria publicitatii native deoarece promovarea produselor este facuta catre clientii care deja si-au exprimat interesul de cumparare prin actiunea de vizualizare a magazinului care are cea mai buna oferta.

Native advertising si SEO

Native advertising se intalneste cu SEO atunci cand vine vorba de publicarea advertorialelor.

Exista mai multe tipuri de advertoriale, de la cele de awareness, la inserarea de link-uri in articole vechi, pana la intregi campanii de promovare orientate spre cuvinte-cheie, nu spre brand.

Cea mai putin invaziva forma de publicare de advertoriale este publicitatea nativa. Tinand cont de definitia native advertising, acest tip de advertorial va lua forma continutului deja existent pe site-ul pe care este publicat si nu va fi considerat de cititori drept continut strict publicitar.

Printre cele mai mari avantaje ale acestui tip de advertising se numara posibilitatea de a targeta audienta. Atunci cand publici un articol pe un ziar generalist nu stii cu exactitate cine sunt cei care urmeaza sa-l citeasca, prin urmare audienta s-ar putea sa nu fie aceeasi cu cea a businessului tau. In cazul native advertising, articolul trebuie sa fie publicat intr-un loc unde audienta ta este deja prezenta.

Spre exemplu, un magazin care vinde aparate foto va publica articole informationale pe bloguri si site-uri care au deja continut dedicat profesionistilor sau pasionatilor de fotografie. In felul acesta obtine link-uri relevante pentru domeniu, dar se face cunoscut si catre publicul tinta.

Avantajele publicitatii native

• Cresterea autoritatii site-ului;
• Atragerea backlink-urilor de calitate;
• Cresterea traficului;
• Posibila targetare a audientei.

Cum realizezi o campanie native advertising de succes

Putem considera o campanie de publicitate nativa ca fiind reusita atunci cand articolul publicat respecta planul editorial al publicatiei in care este publicat si nu pare ca o reclama clasica.

In general, astfel de articole sunt scrise avand ca scop rezolvarea problemelor cititorilor sau sa le aduca acestora diverse beneficii.

Ca exemplu, continuand cu situatia propusa mai sus, in cazul unui magazin care comercializeaza camere foto, un articol informational poate fi despre cum sa faci setarile pentru un DSLR.

In cazul unei firme SEO care doreste sa se promoveze prin publicitate nativa, articolele pot avea subiecte de genul: cum sa faci singur meta descrieri, cum sa optimizezi blogul pentru viteza etc.

Acest tip de articole rezolva problemele cititorilor, dar iti ofera si posibilitatea de a face trimiteri catre site-ul tau fara sa para ca vrei doar sa te promovezi. In majoritatea cazurilor, mai ales in ultimul exemplu, cititorul va alege sa apeleze la serviciile unor profesionisti atunci cand bugetul ii permite.

In concluzie, native advertising este o forma de publicitate care ajuta, atat la dezvoltarea brandului, cat si la indeplinirea cu succes a unei campanii de tip SEO.

Descrierea si titlul meta sunt factori ce pot influenta indirect pozitia site-ului in motoarele de cautare prin atragerea de click-uri din partea utilizatorilor. Raportul dintre persoanele care cauta un anumit cuvant-cheie si cele care dau click pe unul dintre site-urile afisate se numeste CTR – click through rate.

Cu cat site-ul are un CTR mai bun, cu atat el va fi clasat mai aproape de pozitia 1. Spre exemplu, daca pe cautarea optimizare SEO, primul site are un CTR de 20%, iar cel de-al doilea de 30%, in cel mai scurt timp, Google va clasa site-ul cu CTR mai mare pe prima pozitie, considerand ca este mai relevant pentru cautare.

Dupa pozitia site-ului in cautari, descrierile si titlurile meta sunt factorii care influenteaza cel mai mult acest CTR, dar adesea meta-urile sunt ignorate de Google si pare ca nu exista nici o scapare.

Conform unui studiu ahrefs care poate fi accesat aici, Google rescrie meta descrierea in 62.78% din cazuri. Surprinzator, acest lucru nu se intampla doar in cazul descrierilor prea lungi, ci si in cazul celor care se incadreaza in limita de 150-155 de caractere.

Spre exemplu, in cazul cautarii firma seo putem observa ca in 2 din 6 cazuri, meta descrierea nu este cea indicata de site.

Google ia aceste decizii deoarece incearca sa inteleaga cat mai bine continutul site-ului si sa ofere persoanelor care cauta rezultate personalizate. De regula, aceste rezultate contin pasaje din articol care se refera direct la KW cautat.

Deoarece aceasta tehnologie nu este inca 100% functionala, prezentand erori mai ales in cazul rezultatelor care nu sunt in engleza, cel mai probabil, meta descrierile automate facute de Google nu vor avea prea mult sens.

Cu toate acestea, ele sunt inca importante deoarece pot creste CTR-ul in randul celor aproximativ 48% dintre clientii care le vad. Iar daca sunt scrise bine, sansele ca ele sa fie afisate cresc considerabil.

De asemenea, meta descrierea este importanta pentru ca apare in share-urile de pe Social Media. Iata un motiv in plus pentru care un site ar trebui sa aiba meta descriere, iar platforma nu trebuie lasata sa genereze descrieri la intamplare.

Pentru a creste sansele ca meta descrierea indicata de site sa apara in rezultatele de cautare, aceasta trebuie sa fie scrisa cat mai simplu, iar cuvantul-cheie sa apara o singura data in interiorul ei. Repetarea va fi catalogata, in multe cazuri, drept spam.

In concluzie, chiar daca meta descrierile nu sunt afisate in mai mult de jumatate din cazuri in motoarele de cautare, acestea sunt inca importante si pot ajuta site-ul sa se pozitioneze mai bine in SERP, dar si sa ofere o descriere relevanta pentru share-urile din Social Media.

Lazy load, tradus in romana, inseamna incarcare lenesa. Desi denumirea ne poate duce cu gandul la un site care se misca incet, nimic nu este lenes atunci cand vine vorba de lazy load. Ba din contra, aceasta functie va face site-ul mai rapid, iar continutul lui se va incarca mult mai repede.

Cum functioneaza lazy load?

Atunci cand functia de lazy load este activa, site-ul genereaza un placeholder pentru imagini, iar acestea vor fi incarcate doar in momentul in care cititorul ajunge in dreptul lor. Din acest motiv, articolele cu zeci de imagini se pot incarca intr-un timp scurt, iar utilizatorul nu va downloada imaginile in fundal pe care nu le vede in timp real.

Spre exemplu, in cazul paginii unui fotograf de nunta, care contine si un portofoliu de imagini, fara lazy load activat, browserul va downloada in fundal toate imaginile pentru a afisa pagina, atunci cand cineva ajunge pe ea. Acest lucru duce la o risipa de resurse precum date mobile (daca vorbim de accesarea de pe mobile), dar si de timp deoarece cititorul va trebui sa astepte incarcarea tuturor imaginilor pentru a vedea continutul paginii.

Pe de alta parte, daca portofoliul are lazy load activat, utilizatorul va downloada si vizualiza imaginile pe masura ce navigheaza pe pagina, actiune care se va intampla automat, fara vreun efort din partea cititorului. Acest lucru se traduce printr-un timp scurt de incarcare si face celelalte elemente (pret, text, meniu, titlul site-ului, etc.) vizibile imediat, fara a fi nevoie sa astepte incarcarea imaginilor.

De ce este necesar lazy load pentru SEO?

Algoritmul motoarelor de cautare incearca sa ofere utilizatorilor cea mai buna experienta in ceea ce priveste site-urile afisate. Tocmai din acest motiv, Core Web Vitals a devenit un factor de ranking important prin care algoritmul se asigura ca site-urile afisate se incarca repede si cititorul poate obtine informatiile in timp util.

Lazy load este o tehnologie care raspunde acestei nevoi si bifeaza una dintre actiunile de baza ale optimizarii SEO On page.

Tocmai din acest motiv, lipsa lazy load atrage cu sine si o eroare in Google PageSpeed Tools, denumita Defer offscreen images, prin care ni se atrage atentia ca site-ul scanat nu foloseste lazy load, iar acest lucru duce la o intarziere de incarcare de x secunde (in cazul de fata 0.92s).

In concluzie, lazy load ajuta la reducerea timpului de incarcare, ofera o experienta mai placuta utilizatorului si il ajuta sa economiseaca date de internet. De asemenea, cele de mai sus fiind factori de ranking pentru algoritmul motoarelor de cautare, lazy load aduce si puncte in plus pe partea de optimizare On Page.

Experienta utilizatorilor este foarte importanta atunci cand vine vorba de SEO, tocmai din acest motiv, anul 2021 aduce cateva schimbari in ceea ce priveste algoritmul Google. Una dintre aceste schimbari se refera la Core Web Vitals, o noua serie de metrici care se pot traduce prin timp de incarcare scurt si stabilitatea elementelor vizuale de pe site.

Conform unui articol din Search Engine Journal, acest update care intra in algoritm din luna mai a anului 2021 nu se opreste doar la timpul de incarcare si stabilitatea elementelor vizuale, ci va tine cont si de optimizarea site-ului pentru mobil si de prezenta protocolului https. Impreuna rezultand semnalele pe care site-ul le transmite cu privire la experienta paginii.

Asa cum se poate observa si in poza de mai sus, Core Web Vitals face referire la incarcare, interactivitate si stabilitate vizuala. Aceste elemente sunt influentate, din punct de vedere tehnic, de: LCP, FID si CLS.

• LCP – timpul necesar pana la incarcarea tuturor elementelor de pe pagina;
• FID – timpul care trece de la incarcarea site-ului pana la momentul in care utilizatorul poate interactiona prin apasarea butoanelor sau dand scroll;
• CLS – stabilitatea elementelor vizuale.

Daca primele doua sunt deja usor de inteles din denumire, CLS (Cumulative Layout Shift) necesita cateva explicatii.

Un site acumuleaza CLS in momentul in care elementele vizuale precum pozele, butoanele sau orice alta parte din continut isi schimba pozitia pe masura ce se incarca site-ul.

Spre exemplu, in cazul unui articol unde nu avem setat corect Lazy Load, continutul va fi impins in jos de poza care se va incarca cu intarziere, fapt care va duce la nemultumirea cititorului intrucat acesta ar fi inceput sa citeasca primele cuvinte si i-ar fi disparut paragraful din fata.

Un alt exemplu de CLS este bara de meniu a unui site care contine un logo care isi schimba dimensiunea atunci cand utilizatorul da scroll down.

Exista deja mai multe tool-uri care pot masura acesti metrici printre care amintim: Lighthouse si PageSpeed Insights. Cu toate acestea, cel mai bun tool ramane Search Console deoarece valorile masurate aici nu sunt date de laborator (ca in cazul celorlalte doua mentionate), ci sunt informatii adunate de la utilizatori reali care au vizitat site-ul.

Site-urile cu trafic mic nu vor avea aceste informatii afisate in Search Console deoarece nu sunt suficiente date pentru a masura CWS.

Pentru a vizualiza starea site-ului din punct de vedere CWS in Google Search Console, trebuie sa selectezi din panoul din stanga Core Web Vitals si vei vedea un grafic ca cel de mai jos:

Dupa cum poti observa, in cazul de fata, site-ul a trecut de la o optimizare deficitara la una care avea nevoie de imbunatatire, iar in final a reusit sa indeplineasca toate conditiile impuse pentru a obtine un scor de trecere si un plus din partea algoritmului.

De retinut este faptul ca acest update nu este facut ca sa pedepseasca site-urile cu un scor CWS mic, ci mai degraba a aparut pentru a recompensa site-urile care ofera o experienta cat mai buna pentru utilizatori.

In concluzie, putem spune ca Google face eforturi pentru a satisface nevoile utilizatorilor si pentru a le oferi acestora rezultate cat mai calitative in prima pagina.

Asadar, site-urile care isi propun, pe langa oferirea unui continut de calitate, sa creeze si cele mai bune conditii pentru utilizatori atunci cand vine vorba de arhitectura si designul site-ului, au de castigat pe termen lung si vor fi recompensate de algoritm.